“O ÎNTÂMPLARE CIUDATĂ CU UN CÂINE LA MIEZUL NOPȚII” – TEATRUL NAȚIONAL “I.L.CARAGIALE” (Sala Pictură)

FASCINANTĂ DEMONSTRAȚIE DE INOVAȚIE TEATRALĂ

         Acest spectacol provoacă uimire și emoție. Totul este ieșit din canoane și din intențiile de inovație teatrală practicate în tot felul de experimente, începând de la text până la punerea sa în scenă. Se propune un altfel de spectacol impresionant despre noi toți, despre realitatea existenței umane. În 2003, “O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții”, romanul englezului Mark Haddon devine “best – seller”. Romanul este adaptat apoi, de dramaturgul britanic Simon Stephens și piesa înregistrează succese la Londra și pe Broadway. 

Piesa surprinde prin structura narativă originală, derulată ca un aparent monolog ce pare jurnalul unui tânăr special, Christopher care caută precum un polițist, adevărul producerii unei fapte abominabile. În drumul căutărilor sale prin labirintul realităților vieții, descoperă dramele personale a celor din imediata sa apropiere. Precizări referitoare la particularitatea identității lui Cristopher, cât și cele privind fapta investigată de acest adolescent pot duce la o impresie greșită pentru cei care nu au citit romanul sau vizionat spectacolul Naționalului bucureștean, că ar fi o poveste cu o tematică adeseori întâlnită prin telenovele. Profilul special al adolescentului ca și fapta ce determină investigațiile sale, sunt de fapt un pretext pentru surprinderea realității curente dintr-un alt unghi de judecare a diverselor sale aspecte. “Monologul” lui Christopher în căutarea adevărului se amplifică prin intervențiile mai multor personaje; dominant este dramatismul situațiilor în care se strecoară accente de fină comedie.

         Acțiunea cu substratul tematic al acestei piese originale, prinde viață scenică prin inventivitatea conceptului regizoral; fascinantă este demonstrația de inovație teatrală a tânărului regizor Bobi Pricop și a echipei sale. Spectatorii se vor regăsi privind această “oglindă a vieții” ce îi este pusă în față de regizor. Totul se va petrece pe … o scenă goală; pentru sugerarea spațiilor acțiunii, obiectele vor fi absente, proiecțiile video nu vor suplini tendințele obișnuite spre trimiteri metaforice forțate, și nici muzica. Adrian Damian prin decor, Dan Adrian Ionescu / Mizdan prin manevre video, Alexei Țurcan prin muzică, Andrei Florea lighting design, nu concep cadre pentru o ilustrare teatrală convențională, ci transmit impresionant sugestii emoționale pentru perceperea realității. Senzațional propune un decor Adrian Damian ce devine “personajul” care poate fi numit …  realitate; panourile din oglindă pe lateralele scenei și o oglindă imensă în fundal, cu inspirație manevrate și luminate, ilustrează căutările lui Christopher. Într-o scenă cheie, publicul devine partenerul său, surprinsă fiind imaginea celor din sală de oglinda din fundal. Decorul creează spații, “comentează” situații, firește cu sprijinul unor imagini video speciale și al jocului de lumini. Această echipă de vrăjitori folosește senzațional tehnologia modernă a scenei pentru a construi admosfera solicitată de text și pentru a da strălucire intențiilor ferme și coerente ale regizorului.

         Tânărul regizor Bobi Pricop a fost remarcat la absolvirea studiilor în 2011 prin spectacolul “ Jocuri în curtea din spate” găzduit de Teatrul Act și a continuat apoi, să atragă atenția prin alte spectacole precum “Contra progresului” (Teatrul “Bulandra”), “Profu’ de religie” și “Iluzii” (Teatrul Național “Marin Sorescu” din Craiova), în care întodeauna a surprins prin stilul personal și unitar al căutării inovației teatrale. Și de astă dată, regizorul a gândit în amănunt evaluarea substratului piesei pe registrele surprinse din realitate, “îmbrăcat” scenic provocator pentru a transmite emoții, dar și stârnirea de a judeca spectatorul diverse fapte din viața curentă. Bobi Pricop în demersului său teatral construit cu fantezie debordantă, consideră însă, întotdeauna drept pilon central – actorul. Rămâne credincios actorului luat ca element principal al comunicării viziunii regizorale și veghează la îndrumarea sa pentru a se transpune credibil în personajul atribuit.

         În “O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții”, regizorul conduce actorii pe calea esenței realiste în interpretare. Actorii vor folosi discret lavaliere pentru a sublinia la nuanță rostirea replicii și chiar respirația personajelor în funcție de situațiile prin care trec. Tânărul actor Ciprian Nicula excelent întrupează scenic pe specialul adolescent Christopher, dotat pentru pentru matematică, dar având problemele personale de comportament. Trăiește intens fiecare situație prin care trece eroul său, dă sensuri multiple observațiilor fiecărui moment cu care se confruntă Christopher, cu mare grijă pentru expresia gestuală îmbină stările personale speciale cu cele ale inteligenței deosebite a celui preocupat și de “matematica” vieții. Cunoscut prin prezența și în alte spectacole, cât și de la Gala Tânărului Actor “Hop”, Ciprian Nicula prin întâlnirea cu acest rol dificil, dar și cu regizorul Bobi Pricop, se impune ca o personalitate a generației sale, capabil fiind de interpretarea unor ample partituri. 

Diverse personaje, începând de la părinții lui Christopher până la cele ce întervin întâmplător în “jurnalul” investigatorului adolescent, revin actorilor Emilian Oprea, Ana Ciontea, Carmen Ungureanu și Rodica Ionescu. Fiecare are o sarcină foarte dificilă de transformare rapidă în alt personaj pe care îl creionează doar din câteva replici uneori, dar se achită cu toții ireproșabil. Un sprijin au și în costumele Lilianei Cenean care doar prin câteva amănunte vestimentare schimbă înfățișarea personajelor. Precum un desenator de marcă, Ana Ciontea prezintă schițe de profil diferite pentru personajelor atribuite, dând o aură particulară fiecăreia. Actorul Teatrului “Maria Filotti” din Brăila, apreciat și pentru roluri relizate pe marele ecran, în special pentru cel al procurorului din “De ce eu?”, Emilian Oprea reușește să compună admirabil diverse portrete, de la cel al tatălui lui Christopher, până la cel al iubitului mamei, plasând accente subtile pentru caracterizarea fiecărui personaj. Cu atenție pentru firescul implicării în multiplele situații în care apar personajele, având grijă să le definească tipologic, rezolvă rolurile care le revin, Carmen Ungureanu și Rodica Ionescu. Viziunea regizorală prinde valoare și prin contribuția adusă de această distribuție dăruită proiectului. 

         “O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții” poate fi considerat nu numai un eveniment teatral, ci un spectacol credibil  perfect despre noi cei de astăzi, încadrat exemplar inovației artei teatrale.

P.S. Se agită unele persoane în numele revitalizării mișcării teatrale și a sitauției disperate în care se găsesc cei peste trei sute de absolvenți anual, deveniți actori prestatori de servicii artistice, în urma aplicării iresponsabile a Tratatului de reformă de la Bologna. Talentele reușesc însă, până la urmă, în ciuda dificultăților, să își spună cuvântul. Un exemplu recent sunt Bobi Pricop și Ciprian Nicula găzduiți de Teatrul Național “I.L.Caragiale” care trebuie subliniat că are contracte de colaborare cu 236 (!!!) de tineri actori.

Unii impostori vor legi personale doar pentru a obține funcția de manager cultural, dar habar nu au că Legea teatrelor actuală funcționează într-o formulă absurdă ca pe timpul “epocii de aur”, că a fost înlocuită cenzura de atunci, cu … “cenzura” financiară, etc.  

Teatrul adevărat merge însă, înainte, dovadă și acest spectacol meritoriu pe care îl recomandăm drept un eveniment cultural!